Articole in categoria Comunicare pe care
wtf! uneori "nimic" sau "nu vreau sa vorbesc despre asta" chiar asta inseamna! si ajungi in situatia in care trebuie sa pui pumnul in gura unor oameni (zic ei bine intentionati) care vor neaparat adevarul asa cum cred ei ca trebuie formulat. si trebuie sa le dai cu usa in nas ca sa priceapa ca e inchis si ca fac o confuzie cand cred ca e momentul sa sara si sa se joace de-a psihologul. pe langa faptul ca trebuie sa rezisti presiunii insistentelor lor, tot tu pici de salbatic capsoman. "nimic" e un cuvant greu si nu merita sa fie terfelit si devalorizat in halul asta.
minciuna comuna duce la cele mai dureroase dezamagiri si tradari. sa fi mintit de cel cu care minti iti zdruncina cel mai tare sistemul. e ca in filmele cu banditi: ai un prieten si amandoi visati sa va imbogatiti. faceti planuri meticuloase tarziu in noapte, puneti pe masa deschis tot ce aveti mai intim, va coordonati pana si respiratiile la secunda. poc! cand i se pare ca cineva a declansat alarma in banca el se intoarce catre tine si calm iti trage un glonte in cap. poate nici n-a premeditat-o, doar l-a strafulgerat acolo in toiul stresului maxim ca e mai eficient sa-si piarda urma de unul singur. si cu toti banii. daca printr-un miracol supravietuiesti, ai doar doua alternative. a) sa-l torni furios la politisti pe prietenul tradator si sa traiesti tot restul vietii ca un ratat cu o gaura in cap care, iata, pana la urma e si el un ticalos ce-si incalca cuvantul si principiile prieteniei. b) sa-l acoperi pe cel ce ti-a pus pistolul la tampla si sa putrezesti in inchisoare ca un prost (cu aceeasi gaura in cap), ros de intrebari si nebun de deznadejde, in timp ce el e in rio cu blonda cu rol episodic pe care n-ai fi banuit-o niciodata ca ar putea el sa se uite la ea cand avea un partener ca tine. d-aia imi plac mie filmele in care glontul nu rateaza.

mi-a incremenit ph-ul cand am vazut asta. guma de mestecat electorala...
si faza asta e mult prea tare ca sa nu o imortalizam aici: o fata foarte draguta de pe hi5 o acuza pe alta fata, aparent nu la fel de draguta si aparent maritata (n-am avut rabdare sa inteleg toata telenovela, recunosc) ca a incercat sa imbarlige un baiat dand copy-paste la niste prostii de le scriam eu la un moment dat despre cum e cu coloana vertebrala si spusul lucrurilor pe nume. taci ca am ajuns si clasic in viata, copiat fara rusine si fara link. sa cer drepturi? :)))
nu ma mai mint si gata. prin urmare de o saptamana si mai bine ziua nu ma pot concentra, noaptea nu dorm si-mi dau seama ca mi s-a facut frica. de tot si de toate, de mine in primul rand. pai asa ne-a fost vorba, frate?! corect ar fi sa ma simt mai usoara, mai aproape de adevarul suprem, iluminata, d-astea! nu insomniaca intr-un atac de panica!!

eu zic ca baietii aia speciali de stiu CSR si alte lucruri minunate ce unesc internet/digital/newmedia/whatever cool term de PR si muribunda presa offline in noua specie de jurnalism al viitorului (mi-a crapat capul, jur, la cele mai multe prezentari n-am inteles nimic, e clar ca-s depasita) sa faca o campanie de intrajutorare, educare si reabilitare sub generoasa platforma "incredibil. si ziaristii sunt oameni".
in urmatoarea etapa logic dpdv darwinist ar trebui sa incep sa mint. cred ca as putea face performanta. si un studiu practic al subiectului.
...cautam asa aiurea niste chestii de metrics in PR; si dau aici peste "valoarea sociala a unei campanii de marketing"... un indicator interesant pentru a masura eficienta unei campanii clasice, o sa mai sap pe subiect. si ma intreb ce "props" legate de campanii made in romania ar avea succes la o licitatie...
"advertising agency Crispin Porter + Bogusky developed a novel approach in using eBay to measure the social value of their marketing campaigns for Burger King (with their Subservient Chicken campaign), and now with VW and their "Fast" character. Following a few weeks of non-stop TV coverage, staffers at CP+B placed props related to the campaign (and not necessarily the product being marketed) up for sale on eBay. After a number of successful auctions, they started to correlate both the reach and effectiveness of the campaign with the number of bids received for each object. The major caveat here is that the technique is geared towards a particular audience, and requires a really exciting and innovative ad campaign, so it probably wouldn't work for every application. Also, it's much more effective in the awareness, recognition and recall phases of the buying process, which is why it's well suited to broadcast media (like TV, radio and national print campaigns), but probably less suited towards narrowcast marketing techniques"
Vorbim de inteligenta nativa/de IQ factor, de inteligenta emotionala (apropo, azi Daniel Goleman, considerat parintele inteligentei emotionale, a fost azi in Bucuresti, cica sa lanseze o carte, sper ca n-ati ratat), de inteligenta intuitiva etc.
Azi am auzit de inca "un fel inteligenta": inteligenta adaptarii. Adica incapacitatea de adaptare afecteaza inteligenta / sau cel putin perceptia celorlalti asupra gradului tau de inteligenta. Aplicat la job e simplu: daca ai in cv 7 locuri de munca in 3 luni esti privit cu suspiciune si, iata, unii s-ar putea sa aiba dubii inclusiv in privinta inteligentei tale. Oare in relatii personale e la fel? (ma rog, nu ca le-as cv-ul inainte, desi ar fi o idee...)
am descoperit de curand minciuna nobila intr-un format extrem de interesant: evitarea raspunsului, chiar daca intrebarea este extrem de specifica. cu variatia evitarea dialogului si, prin urmare, a oricarei explicatii ce ar putea conduce la "spusul pe bune" al unor lucruri. motivatia este, asa cum spuneam, nobila: n-am chef de nervii tai si nici sa fiu asezat intr-o pozitie in care ar trebui sa recunosc ca am mintit, m-am razgandit, am gresit sau pur si simplu te-am luat de fraier.
riscul asumat (si calculat de la bun inceput as banui eu) este pierderea pe veci a credibilitatii si a creditului de incredere/imagine avut. dar in economia totala a povestii rezultatul final probabil ca merita acest cost. so... astept sa vad nota de plata.
"cum se distrau copiii stramosilor nostri".
pai... mazgaleau peretii cavernei, se alergau cu puii de dinozauri si se ascundeau dupa copaci sa traga un pic si ei din pipa pacii. dar de ce ar ajunge cineva sa gugaleasca chestia asta?! o vrea sa-si creasca copilul in spiritul traditiei, cine stie :)
