Articole in categoria Pareri

dupa un week-end teribil (placa, gashca, vin fiert pe partie, sauna, super cabana, petrecere pana in zori, iar placa, iar vin fiert...) luni dis de dimineata m-a izbit din senin, cum ma duceam agale spre scoala, urmatoarea constatare: eu n-am ramas prietena cu nici unul dintre "ecsi". nada. nicht. zirou.

si-atunci am zis sa o iau metodic, de la baza problemei: ce inseamna "a ramane prieten"?

sa incepem cu componenta "prieten"... prieten e cel care te trezeste la 1 dimineata ca a fost cutremur si s-a gandit ca s-ar putea sa te fi speriat ca stie ca ti-e foarte frica de cutremur. iti spune in fata ca esti prost cand plangi din prostii si plange cu tine cand te doare. te suna iar la 1 dimineata sa-ti zica "cearta-ma, am facut o tampenie" cand i-au luat carnetul, cand s-a imbatat sau cand si-a uitat cheile la cine nu trebuia. ii stie pe maica-ta si frate-tau si-ti spune sa ai mai multa rabdare cu ei, ca sunt ai tai. te suna sa te verifice daca ai mancat si renunta sa mearga la baschet doar pentru ca tu vrei sa vorbesti. si o sa-ti scoata ochii 3 zile ca a renuntat la baschet pentru prostiile din capul tau, dar o va face si data viitoare. e mandru de tine dar face un misto crunt sa nu ti-o iei in cap. stie ce simti si nu se sfieste sa-ti spuna ce simte.

componenta numero due, "a ramane": (aici e mai simplu) presupune conservarea unei stari care exista deja. ca sa ramaneti prieteni trebuie sa fi fost prieteni. imi pare rau ca distrug mitul a milioane de pagini de literatura glossy de mare angajament feminim, stiu ca doare, dar adevarul e ca nu suntem prieteni cu iubitii nostri. ca altfel s-ar numi prietenie si nu iubire. fluturii din stomac (sau din cap, dupa caz), zvacnetul din piept cand ii auzi vocea, starea de ameteala de te ia cand pune mana pe tine nu sunt simptome de prieteneala. nici macar faptul ca-l suni de 15 ori pe zi "doar ca sa vezi ce face", nici discutiile lungi despre toate si nimic, nici ingaduinta sau nevoia de a asculta si spune tot ce stii sau nu stii despre tine si celalalt nu sunt semnele unei frumoase prietenii. sunt semne ca-l iubesti pe celalalt. si-l vrei in viata ta. sau, si mai bine, il vrei centrul vietii tale.

acum ca ne-am clarificat, sa aplicam grila de mai sus. daca a fost o aventura de o noapte/saptamana/luna nu ajungi sa fii prieten, fiind preocupat mai mult de senzatii si mai putin de discutii. deci nu stii mai nimic despre persoana respectiva. deci n-ai cum sa ajungi sa fii prieten. raman indiferenta, jena, mahmureala, casuta bifata, trofeul, d-astea. daca a fost o relatie dintr-acelea despre care "chiar credem ca e ultima" despartirea e dureroasa, maloasa, musteste de reprosuri, introspectii, regrete. esti dezamagit. da, ati fost prieteni si asta face lucrurile sa doara si mai tare. dar prietenia se descalifica din momentul in care dezamageste; un prieten nu poate sa dezamageasca, prin definitie.

deci qed. it's not me, it's pure logic. n-are cum. nada. nicht. zirou.

la paris trebuie musai sa vedeti libraria cu poveste, cu paturi mici inghesuite sub scari unde se mai aude parca somnul agitat al unui scriitor sarac dar plin de speranta. si multe multe carti fiecare cu povestea ei speciala.



si treceti sa vedeti piatra simpla sub care doarme cel ce-a trait 28 de ani intr-o combustie accelerata, devorand tot, chestionand tot, scuipand tot (mai ales voi astia de v-ati petrecut adolescenta in "whiskey bar" asteptand "iluminarea" veti zambi dulce-amarui). cimitirul e bonus, si nu ma refer ca o sa va puteti lauda la prieteni ca ati bifat niste nume cu awareness de prin literatura muzica istorie, dar are un farmec un pic romantic, un pic creepy, un pic filosofic numai bun de-o dupa-amiaza insorita de duminica. 



si deci logic azi ascultam the doors.

Viata mea (ca a multora probabil, nu-mi revendic vreo specificitate) e un lung sir de compromisuri justificate de context nefavorabil mie sau nefavorabil unor persoane pe care prea repede si prea usor le-am investit cu incredere si dragoste oarbe sau chioare (sentimente oarbe sunt alea in care pretinzi ca nu astepti nimic si plangi de-ti sar ochii cand nu primesti; alea chioare sunt cand pretinzi ca nu astepti nimic in schimb si te razbuni mitocaneste cand vezi ca nu vine rasplata dorita). Ar trebui sa fie o concluzie dar nu e. Au tacut clopotele. Plange un copil mic in vecini.

Daca toti guru in management, consultanti pretiosi si bestsellere apreciate zic sa imbratisezi schimbarea continua, diferenta specifica si fuga de norma, atunci cat mai conteaza si valoreraza cultura organizationala? Ironic si imprevizibil, cel ce va reusi ca manager in acest mediu in permanenta fluid unde individul si puterea lui de a demisiona sunt regi, trebuie sa fie capabil de ipocrizie, de adaptare la multe registre, sa stie arta deghizarii si manipularii. Uneori ma gandesc la manager ca la Algernon, aflat intr-o batalie disperata cu propria descompunere si neputinta.

succesul sau esecul se masoara in sisteme de referinta strict personale. da, e posibil ca cei din jur sa te vada ca pe cel invins / cel cazut / cel ce-a renuntat. si da, e posibil ca cei din jur sa te vada ca pe marele smecher / izbanditorul / cel ce-a reusit tot. conteaza cum te vezi TU.

toti ne pricepem la teorie si la dat sfaturi. si ne visam calarind cai albi si salvand prunci nevinovati / printese virgine / mere aurite. e plina lumea de mori de vant si cavaleri tarzii...

in ultimul timp unii se plang ca ne intereseaza prea mult stirile de la ora 5, desi numele lor e mare pe generic, la capitolul "producatori executivi". ca si cum maricica de 5 roni din colt de pe independentei s-ar plange ca ai dreaqu tiristi vor numa' orale scurte, cand uite ce kamasutra stie sor-mea geta sa faca...

cele mai percutante metafore sunt alea in care habar nu ai despre ce scrii. esti sarac lipt? atunci pielea iubitei va luci precum gramada de aur din cala piratilor. esti miop? viitorul va avea claritatea diminetilor de dupa ploaie, neaparat cu un curcubeu de efect artistic. locuiesti in ferentari? cafeaua va avea neaparat gust de dorobanti ipocrit. e plin netu' de poeti...

va fi o iarna scurta.

1. cand ai facut o alegere fii pregatit sa-ti asumi toate consecintele, oricat ai fi de special; ca sa-ti fie mai usor poti folosi formula "costului de oportunitate" :)
2. ideile alea putine da' fixe carora iti place sa le spui "principii" trebuie macar din cand in cand lasate sa vorbeasca; s-ar putea sa te ajute mai mult decat crezi
3. aminteste-ti ca si tu ai dreptul sa fii furios, dezamagit, obosit si mai ales egoist. nu doar celalalt.

"Am inventat notiunea de femeie independenta pentru ca ne saturasem sa ni se spuna fete batrane".

don't date under (age/2+7). hmm... this excludes some very interesting options...  si oare care e upper limit? "age x 2 - 7" se incadreaza oare la creepy or not? :) sursa

pentru ca ieri seara la metrou domnisoara din dreapta (cizme inalte de piele fina de caprioara, 2 nasturi metalici aplicati), precum si ochelaristul din stanga (ghete d-alea de mers pe munte, sireturi bej, usor obosite) s-au holbat fara rusine vreo 8 minute luuungi la papucii mei. m-am mutat mai incolo. degeaba. eram singura pereche de papuci din toata statia.

De la o varsta incolo conteaza daca iesim in 3 sau iesim in 2+1. Daca nu vedeti diferenta nu va bateti capul, probabil n-aveti acea varsta, bravo voua:)

via

<you have to find your own "they lived happily ever after" couse' mine is not ending here> zise eroul in momentul apeoteotic al filmului si tranti un pumn in mecla lu' the villain de i se stinse astuia lumina la mansarda.

de ce happy endingu' cuiva trebuie sa fie unhappy endingu' altcuiva? oricat o fi printesa de draguta, fat-frumos de viteaz si imparatul de bun si drept, azi am compatimit cu piratii, zmeii, vrajitoarele, surorile urate, fratii neinsemnati ai lui praslea, toate personajele destinate din start sa si-o ia in freza orice ar face, cei care oricum ar curge firul narativ vor pierde. oare nu s-ar putea face o poveste in care sa aiba si ei un "they lived happily ever after" al lor?!

fidelitate cica inseamna "statornicie in convingeri, sentimente, atitudine; devotament, credinta; precizie, exactitate" (de pe dexonline). deci ar trebui sa remarcam in primul rand ca lipseste ideea de "a nu insela" cu care, iata eronat, tindem sa asociem fidelitatea. basically, daca ceea ce iti ofer este coerenta in "convingeri, sentimente, atitudine", in rest pot sa fac ce vreau, inclusiv sa arat altcuiva aceleasi chestii. in felul asta fidelitatea nici nu suna foarte rau.

martirii, nebunii si indragostitii sunt fideli unor valori, zic ei, mai presus de definitii de dex si asta le da puterea de a avea "acelasi mesaj" indiferent cui s-ar adresa. martirii au dovedit ca sunt gata sa moara pentru convingerile lor. nebunii si indragostitii in schimb doar declara eterna fidelitate principiilor, ideilor si sentimentelor afisate. cu pastile bine dozate si intamplari bine plasate si unii si altii ajung sa-si insele partenerii, indiferent daca acestia sunt o instanta divina, cercul de sahisti, pur si simplu cei cu care impart patul sau afacerea.

asa ca fidelitatea e un concept bun, dar imposibil de executat. deci n-am de ce sa ma oftic cand imi dau seama ca am fost inselat.

delicios. via

mai mult decat parcul in sine, cu trunchiuri de copaci si soparle de faianta, mie imi plac scarile inguste care fac vapoarele sa para mici si departe. 

"He who cannot lie does not know what the truth is" - desigur, Nietzsche.

Adevarul si minciuna in sistem de referinta personal: cat de relativ / fragil / flexibil e acest concept? Daca fratele v-ar cere sa mintiti pentru el ati face-o? Dar pentru tovarasul de arme ati minti? Toti am mintit la un moment dat mai mult sau mai putin fara sa stam pe ganduri ("raspunde tu si spune-i ca sunt in baie/dorm/m-am dus dupa lapte" am auzit cel putin o data in viata toti). Doar sunt minciuni nevinovate, e firesc sa nu ne batem capul cu ele... 

Dar daca ar trebui sa mintim legat de lucruri grave, ca de exemplu o crima? Sau un act imoral? V-ati da propriul copil/frate/tata pe mana politiei? Unde e limita? Unde spui "nu e treaba mea" si treci mai departe, unde te opresti si strigi aratand cu degetul "minte! minte!" Mi-am acoperit prietene care au "dormit la mine", dar l-am dat automat in gat pe "mitocan" cand mi s-a parut ca-l vad cu alta la cofetarie. Aceeasi situatie, alti actori, acelasi sistem de referinta: prietenia. Si totusi ce am facut era exact invers in cele doua situatii.

Minciuna "din prietenie" e una dintre cele mai dificile, caci esti implicat fara sa ai drept la replica/propria opinie sau judecata. Cel mai frumos gest pe care il poti face pentru un prieten e sa nu-l pui niciodata sa minta pentru tine.

oamenii dezindragostiti sunt rationali, cu picioarele pe pamant, taiosi, reci, precisi ca un ceas de marca elvetiana, responsabili, echilibrati, cinici, focusati pe-ce-e-cu-adevarat-important, de neclintit, reci la orice stimuli in afara planului de activitati atent si corect intocmit. n-au strop de frumusete dar sunt extrem de eficienti sub masca lor de multumire si implinire perfect adaptata la norme.

oamenii indragostiti sunt cei mai batuti in cap, ilogici, tembeli, anacronici, iresponsabili, imprevizibili, iconsecventi, abulici, ultrasensibili, dusi cu pluta, deranjati la mansarda. sunt cei mai frumosi oameni si speranta lor cretina ca merita sa mori din dragostea ce ne va izbavi pe toti e singura chestie pozitiva ce ni s-a intamplat de la euglena incoace.

Sunt fascinata de subiectul "minciuna" (MINCIÚNĂ, minciuni, s.f. 1. Denaturare intenţionată a adevărului având de obicei ca scop înşelarea cuiva; neadevăr. ♢ Expr. A da (sau a face) (pe cineva) de minciună sau a prinde (pe cineva) cu minciuna = a dovedi că cineva a spus un neadevăr. A purta (sau a duce, a ţine) (pe cineva) cu minciuni = a promite mereu (ceva cuiva) fără a se ţine de cuvânt; a duce cu vorba. ♦ Deprindere de a minţi. ♦ Înşelăciune, vicleşug. ♦ Ficţiune, născocire, plăsmuire. ♦ (La pl.) Fleacuri, nimicuri. 2. Minciunică (2). – Lat. mentio, -onis).

Cu toate implicatiile cu iz legal (ÎNŞELĂCIÚNE, înşelăciuni, s.f. Inducere în eroare, înşelătorie; p. ext. escrocherie, fraudă. – Înşela + suf. -ăciune) sau doar artistic (ÎNCHIPUÍRE, (2) închipuiri, s.f. 1. Faptul, puterea, capacitatea de a(-şi) închipui; imaginaţie, fantezie. 2. Produs al imaginaţiei; plăsmuire, ficţiune; iluzie; halucinaţie. ♦ Idee, gând, părere, opinie, presupunere (subiectivă, lipsită de temei). ♦ (Rar) Chip, imagine. ♢ Expr. O închipuire de... = un fel de..., ceva asemănător cu...). Definitii de pe dexonline.

Si mi-am propus sa sap mai mult in zona. Mi-am amintit de oamenii despre care cred serios ca sufera de mitomanie, de minciunile guvernelor si teoria conspiratiei, de minciunile legate de Mos Craciun si Zana Maseluta, de bluffingu' din poker si relatii. Sunt multe de spus si de citit despre minciuna.

Azi m-a izbit ca exista o legatura clara intre minciuna si frumusete. Mintim si ne mintim pentru ca vrem sa ne convingem ca lucruri, intamplari si oameni sunt frumosi. Si vrem sa-i convingem pe altii si pe noi insine ca suntem frumosi, cu tot ce decurge de aici: de incredere, corecti, simpatici, spirituali, doriti, de gasca. Pentru ca vrem cu disperare sa spunem candva "am avut o viata frumoasa si eu sunt un om frumos" suntem gata sa spunem orice, cu egosim feroce si ipocrizie cat casa.

Crezi in cineva. Cu tot sufletul, pe care ti-l asezi intreg in fata lui. Crezi in tot ce-ti spune si vorbele lui sunt singurul reper dupa care judeci lumea. Intreaga existenta, fiinta, tot sistemul de valori ti se reaseaza automat pentru a respecta aceasta credinta. Nimic nu e prea greu, nimic nu poate fi refuzat.

Cand el isi baga bocancii plini de noroi in sistemul tau ceva se rupe. Iti faci mustrari, nu mananci, nu dormi, esti daramat. Nu poti sa crezi ca "divinitatea ta" poate fi atat de cruda, atat de ipocrita, pagana si falsa. Te doare al dracului de tare, cum nu te-a mai durut niciodata.

Dar viata, ca asa e ea, iti aduce in cale tot felul de oameni si intamplari care iti arata toate minciunile, manipularile si abuzurile pe care celalalt le-a pus dibace sub altarul credintei tale. Si doare si mai tare, caci fiecare noua minciuna descoperita e un cutit rasucit in fractura deschisa.

Si brusc se mai prabuseste ceva. Iti dai seama ca nu mai crezi. Si ai curajul sa accepti ca ti-ai lasat sistemul sa deraieze de dragul cuiva care nu e deloc ce-ai crezut ca e. C-ai fost tampit. Ironic, minciuna e in final cea care te elibereaza. Esti ranit, dezamagit, mai cinic ca niciodata, neincrezator. Dar esti liber. Dedic aceasta zi minciunii, careia toti ar trebui sa-i multumim din cand in cand ca exista.

stiu, "advertising is dead" si toti astia de nu pricepem digital si interactive vom fi in curand someri iar romania va fi deshert in 20 de ani... dar cine e doctoru' in toata povestea asta?